NICU ALIFANTIS

NICU ALIFANTIS (n. 31 mai 1954, Brăila) este muzician, actor, scriitor, compozitor de muzică folk și muzică de teatru. Având rădăcini grecești, machedonești și românești, primul instrument la care a învățat să cânte a fost acordeonul. Debutul scenic se petrece lin în 1973 la TVR, în cadrul emisiunii TeleTop. În 1976 îi apare primul disc: Cântec de noapte. Intrarea în Cenaclul Flacăra nu a fost chiar lină, câțiva dintre artiștii care făceau parte din cenaclu obiectând asupra stilului său, care nu ar fi fost folk. Susținut de oameni ca Gelu Colceag, Tudor Gheorghe și de conducătorul cenaclului, poetul Adrian Păunescu, își câștigă locul în grup, dar și respectul și prietenia celor care inițial îl contestaseră. La sugestia actorului și prietenului Dinu Manolache, pune pe muzică poezia După melci de Ion Barbu, și, sub influența operelor rock Zamolxe (Sfinx) și Cantafabule (Phoenix), compune prima operă folk, intitulată După melci. În 1980 este solicitat de Electrecord pentru un single cu tentă patriotică, pentru care colaborează cu Florian Pittiș, dar și cu grupul coral Song, condus de Ioan Luchian Mihalea. În 1984 apare albumul intitulat Nicu Alifantis, care cuprinde unele dintre cel mai cunoscute cântece ale sale: Cântec de toamnă, Întâmplare simplă, Sonet, Umbra, pe versuri de Nichita Stănescu, Lucian Blaga, William Shakespeare sau Adrian Păunescu. În 1984 compus integral coloana sonoră a dramatizării Mitică Popescu, după Camil Petrescu, prima coloana sonoră pentru un spectacol de teatru. Scriitorul Dinu Săraru, directorul Teatrului Mic (cel care a fost primul angajator al lui Nicu Alifantis, pe postul de… tâmplar), spunea: „În câteva săptămâni, toate posturile noastre de radio difuzau doar Mitică Popescu. Îți era frică să deschizi și frigiderul, pentru că sigur ai fi dat peste o bucată din Mitică…!”.

Piața Romană nr. 9 reprezintă locul celor mai mari realizări pentru Nicu Alifantis – locul unde și-a cunoscut soția, locul unde s-a născut Maria, fiica sa, locul unde a compus cele mai multe dintre cântecele sale. Adresa amintită a devenit titlul unui album de succes, lansat în 1988. Discul poartă amprenta lui Doru Căplescu, care a orchestrat majoritatea pieselor, cu excepția celei care dă titlul albumului; Piața Romană nr. 9 a fost compusă în studioul Electrecord, pentru că mai era nevoie de un cântec pentru a completa long-play-ul de 45 de minute. La rugămintea compozitorului, Alexandru Andrieș a scris textul.

Albumul Risipitorul de iubire, apărut în 1990, trece aproape neobservat. În același an înființează casa de producție – Toji Productions –, unde, în 1992, editează single-ul Decembre, la care lucrează tot cu Ioan Luchian Mihalea și grupul Song. Apărut chiar înainte de sărbători, albumul s-a vândut extrem de bine pentru o perioadă în care folkul nu părea să mai stârnească un mare interes.

Baladist apare în 1993. Reeditarea din 1998 conține cinci piese bonus pe lângă cele 12 inițiale. În 1995 fondează grupul Alifantis & ZAN, ca trupă de studio pentru albumul Voiaj. ZAN înseamnă Virgil Popescu (bass), Relu Bitulescu (tobe), Sorin Voinea (clape), Răzvan Mirică (chitară). Înregistrează albumul Nichita (1996), iar ZAN devine trupa de proiecte. Nichita este realizat integral pe versurile marelui poet. În 1999 apare Nicu Alifantis 25, un Best Of care încununează 25 de ani de carieră muzicală. Neuitatele femei (2002) conține 11 piese din perioada adolescenței și amintirile copilăriei.

În 2004 apare albumul Șah-mat. La aniversarea a 50 de ani de viață, la 31 mai 2004, susține un concert la Teatrul Național din București, a cărui înregistrare apare în 2006, sub titlul Simphonicu. Numărul concertelor susținute este impresionant, totalizând circa 5000 de apariții, singur sau alături de ZAN. Memorabil rămâne și spectacolul Tandrețuri pentru femei cu cei 4 corifei, susținut alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Alexandru Andrieș la Circul Globus, la 31 martie 2003. La 26 ianuarie 2010 lansează albumul Cântece de șemineu, într-o formulă vocal-instrumentală nouă, care îi include pe Virgil Ianțu, Mihai Neniță, Berti Barbera, Adrian Flautistu sau Marcel Moldovan. La 2 iunie 2010, cântă în deschiderea concertului susținut de Bob Dylan la București. 2013 se va dovedi un an foarte important pentru cariera sa artistică: în martie realizează trei concerte la Teatrul Excelsior din București pentru a omagia un mare prieten, Nichita Stănescu, la 80 de ani de la nașterea acestuia; la 7 mai, imediat după Paște, lansează albumul Mozaic, la care a lucrat aproape trei ani și care include o pleiadă impresionantă de muzicieni (nu mai puțin de 17). În 2015 lansează albumul pentru copii mai mari sau mai mici intitulat Șotron, însoțit de o carte de colorat. În 2016 lansează compilația Madame Mon Amour, care include 15 din cele mai cunoscute piese ale sale. 2018 este un an foarte agitat pentru Nicu Alifantis. Mai întâi, lansează cartea „Poeme la întâmplare”. Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, propune fanilor săi albumul Țara de unde vin, un disc care reia 13 piese dedicate României, reorchestrate alături de Victor Panfilov și trupa ZAN. Iar sfârșitul anului este încununat cu colecția de muzică de teatru Memorabilia, povestea unei vieți petrecute pe scenă sau prin spatele ei. Memorabilia înseamnă muzica unora dintre cele mai îndrăgite spectacole de teatru din România, un legământ artistic între prieteni-nepereche care sfidează timpul și legile acestuia, un omagiu adus familiei deosebite a teatrului românesc. Memorabilia este o arhivă valorică, o viziune artistică, un punct al memoriei culturale individuale și parțial naționale sau chiar mai mult…

În 2019, în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, aniversează 50 de ani de la lansarea piesei Decembre. La 29 noiembrie 2021, la 10 ani de la trecerea în neființă a lui Alexandru Tocilescu, lansează Leoneed is love, un album integral pe versuri de Leonid Dimov.

Este unul din cei mai prolifici compozitori de muzică de teatru din lume, realizând coloana sonoră pentru peste 100 de spectacole. A lucrat cu unii dintre cei mai mari regizori români: Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Silviu Purcărete, Cristian Hadji-Culea, Gelu Colceag, Cătălina Buzoianu ș.a.

A realizat și coloanele sonore a 17 filme.